Am implinit 5 ani de relatie in noaptea dintre 14 si 15 februarie, asa ca am sarbatorit impreuna. Cum?
Sambata (14 feb.) am fost la teatru, la piesa “Trei surori” a lui A.P. Cehov. Cea mai lunga piesa de teatru la care am fost pana acum – aproape 3 ore. Este povestea unui ideal ce nu va fi atins niciodata. Surorile viseaza sa se mute la Moscova (cea mai mica, Irina, repeta obsesiv “La Mo000s-cooo-vaaaa!”), dar anii trec si ele nu mai pleaca, cu toate ca nimeni si nimic nu le impiedica sa faca asta.
Mi-a placut ca spectatorii erau pe scena si in jurul acesteia – practic, in sufrageria familiei Prozorov. Mie, cel putin, asta imi dadea senzatia ca sunt alaturi de personaje, intr-un orasel de provincie din Rusia secolului 19.
Singurul lucru care m-a deranjat oarecum a fost permanenta agitatie din “casa”, vanzoleala, tipetele surorilor. In rest, mi-a placut destul de mult. I-as da 7.3/10 daca ar fi un sistem de notare gen imdb.
Mi-ar placea sa pot vedea piesa pusa in scena si de alti regizori si cat de curand o sa citesc textul original al lui Cehov. Sorin la fel. In plus, lui i-au ramas in cap cateva replici de acolo si i-ar fi placut sa aiba la el un carnetel sa le noteze in timpul spectacolului :)
Dumnica (15 feb.) am citit (amandoi in paralel) “Fetita si tigara” a lui Benoît Duteurtre. Nu e o carte pro-fumat, cum unii par sa creada. E mai degraba anti-copii decat pro-fumat :)
Doua povesti paralele: un condamnat la moarte salvat de “ultima tigara” si un intelectual caruia nu-i plac copiii, condamnat pentru o tigara fumata pe ascuns, dupa marturia (partial falsa) unei fetite de 5 ani. In plus, apar niste teroristi care fac un reality-show (“Martyre Academy”) unde, din 6 participanti, doar unul supravietuieste la final. Toate astea intr-o lume (nebuna) in care copiii au drepturi exagerate si in care fumatul e total interzis.
Pe Sorin l-a infuriat, pe mine m-a emotionat. De placut, ne-a placut amandurora si o recomandam.
